Condusul pe zăpadă și polei cere mișcări lente, viteză redusă și mai mult spațiu față de celelalte vehicule. Principala greșeală a unui șofer fără experiență este să conducă aproape la fel ca pe asfalt uscat. Pe un drum alunecos, mașina accelerează mai greu, schimbă direcția mai lent și are nevoie de o distanță mult mai mare pentru oprire.
Aderența poate varia de la un metru la altul. Un drum aparent curat poate avea polei pe poduri, în curbe, în zone umbrite sau în apropierea pădurilor și apelor. De aceea, comenzile trebuie folosite progresiv. Volanul, accelerația și frâna se acționează fără gesturi bruște. Dacă starea drumului depășește nivelul tău de experiență, cea mai sigură decizie este să amâni deplasarea.
Pregătirea mașinii înainte să pleci
Anvelopele de iarnă sunt obligatorii atunci când circuli pe drumuri acoperite cu zăpadă, gheață sau polei. Obligația nu este legată de o anumită dată din calendar. Chiar dacă este octombrie sau aprilie, anvelopele corespunzătoare sunt necesare dacă drumul are asemenea condiții.
Anvelopele trebuie să aibă marcajul M+S, M.S. sau M&S. Pentru performanțe mai bune pe zăpadă și la temperaturi scăzute, este util și simbolul muntelui cu trei vârfuri și fulgul de nea. Verifică uzura, eventualele crăpături și presiunea recomandată de producătorul mașinii.
Nu monta anvelope de iarnă doar pe puntea motoare. Diferența mare de aderență dintre punți poate face mașina instabilă la frânare sau în viraje. Toate cele patru roți trebuie echipate cu anvelope potrivite și, ideal, cu un nivel apropiat de uzură.
Înainte de plecare, curăță complet:
- parbrizul, luneta și geamurile laterale;
- farurile, stopurile și semnalizatoarele;
- oglinzile și camerele exterioare;
- plafonul, capota și portbagajul;
- numerele de înmatriculare.
Zăpada lăsată pe plafon poate aluneca pe parbriz la frânare. De asemenea, poate fi aruncată spre mașina din spate. Nu pleca doar cu o zonă mică curățată în dreptul șoferului.
Verifică lichidul de parbriz, ștergătoarele, bateria și nivelul combustibilului. În portbagaj sunt utile o racletă, o perie, mănuși, o lopată pliabilă, cabluri de pornire și un material antiderapant. Pentru drumuri montane, ia lanțuri compatibile cu dimensiunea anvelopelor și învață să le montezi înainte de călătorie.
Cum pleci de pe loc și cum controlezi viteza
Pornește ușor, cu roțile cât mai drepte. Apasă accelerația progresiv, fără să turezi inutil motorul. Dacă roțile patinează, ridică ușor piciorul și încearcă din nou cu mai puțină putere.
La o mașină cu transmisie manuală, plecarea în treapta a doua poate ajuta pe o suprafață foarte alunecoasă, dacă producătorul permite și situația o cere. Ridică ambreiajul lent și evită accelerarea puternică. La o mașină automată, folosește modul de iarnă sau programul pentru aderență redusă, dacă există.
Sistemele de control al tracțiunii și stabilității trebuie lăsate active în majoritatea situațiilor. Ele limitează patinarea și pot ajuta la redresarea mașinii. Dezactivarea temporară poate fi utilă doar când vehiculul este blocat în zăpadă și sistemul reduce prea mult puterea.
Viteza trebuie adaptată aderenței, vizibilității și traficului. Pe carosabil acoperit cu polei, gheață, zăpadă bătătorită sau mâzgă, limitele speciale pot coborî la 30 km/h în localitate și 50 km/h în afara localității. Chiar și aceste viteze pot fi prea mari într-o curbă, pe o pantă sau pe polei.
Păstrează o distanță mult mai mare față de mașina din față. Pe asfalt uscat se folosește frecvent regula celor două sau trei secunde. Iarna, mărește intervalul la cel puțin șase secunde, iar pe polei lasă și mai mult spațiu.
Privește cât mai departe pe drum. Dacă observi din timp o intersecție, o trecere pentru pietoni sau o coloană, poți reduce viteza treptat. Oprirea planificată este mult mai sigură decât frânarea în ultimul moment.
Cum frânezi și cum abordezi virajele
Încetinește înainte de curbă, nu în mijlocul ei. Intră cu o viteză redusă și menține o accelerație foarte ușoară și constantă. Frânarea puternică sau ridicarea bruscă a accelerației în viraj poate dezechilibra mașina.
Folosește frâna de motor progresiv. La o transmisie manuală, treci într-o treaptă inferioară fără să eliberezi brusc ambreiajul. La o transmisie automată, selectează un mod inferior doar dacă manualul mașinii permite și manevra poate fi făcută lin.
Dacă trebuie să oprești urgent și mașina are ABS, apasă ferm pedala de frână și menține presiunea. Vibrațiile din pedală sunt normale. Nu pompa frâna, deoarece sistemul face automat acest lucru mult mai rapid.
Pe polei, nici ABS nu poate crea aderență. El ajută la menținerea controlului direcției, însă distanța de oprire rămâne mare. Orientează privirea către spațiul liber în care vrei să ajungi și evită mișcările bruște ale volanului.
Dacă partea din față alunecă spre exteriorul curbei, mașina subvirează. Ridică ușor accelerația și redu puțin unghiul volanului, pentru ca anvelopele să recâștige aderența. Nu roti și mai mult volanul, deoarece roțile deja alunecă.
Dacă spatele mașinii pleacă lateral, apare supravirarea. Privește în direcția în care vrei să mergi și corectează lin volanul în sensul deplasării spatelui. Evită frâna puternică și accelerația bruscă.
Nu folosi frâna de mână pentru a încetini. Aceasta poate bloca roțile din spate și poate provoca rotirea mașinii. La coborâre, păstrează o treaptă inferioară și o viteză constantă, fără să ții permanent pedala de frână apăsată.
Unde apare poleiul și cum gestionezi situațiile dificile
Poleiul este greu de observat, mai ales noaptea. Asfaltul poate părea doar umed și poate reflecta luminile. Zonele cele mai expuse sunt podurile, pasajele, porțiunile umbrite, serpentinele, văile și drumurile din apropierea lacurilor sau râurilor.
Dacă temperatura este în jurul valorii de zero grade, presupune că porțiunile lucioase pot fi înghețate. Redu viteza înainte să ajungi la ele. Nu frâna, nu accelera și nu schimba brusc direcția cât timp traversezi zona alunecoasă.
În rampă, păstrează avântul moderat și o accelerație constantă. Nu opri inutil la mijlocul urcării. Lasă suficient spațiu față de vehiculul din față, astfel încât să nu fii obligat să frânezi dacă acesta patinează.
La coborâre, intră cu viteză mică încă de la început. Folosește o treaptă inferioară și frânează ușor, din timp. Nu coborî cu transmisia în punctul mort și nu ține ambreiajul apăsat.
Evită depășirile dacă între benzi există zăpadă acumulată. Trecerea peste acest strat poate trage roțile lateral. Dacă manevra este necesară, schimbă banda cu un unghi mic și păstrează accelerația constantă.
Când rămâi blocat, nu accelera continuu. Îndreaptă roțile, îndepărtează zăpada din jurul lor și pune nisip sau material antiderapant sub anvelope. Mișcă mașina ușor înainte și înapoi, dacă ai spațiu și manevra este sigură.
Pe zăpadă și polei, scopul nu este să păstrezi ritmul traficului, ci controlul mașinii. Pleacă doar cu vehiculul pregătit, păstrează distanța și anticipează fiecare frânare. Pentru un șofer nou, calmul și viteza redusă sunt cele mai eficiente măsuri de siguranță.
Publicistul