Procura notarială este actul prin care îi dai unei alte persoane dreptul să facă anumite demersuri în numele tău. Poate fi utilă dacă ești plecat din țară, nu te poți prezenta la o instituție sau ai nevoie ca cineva să semneze un act pentru tine. Persoana care acordă împuternicirea se numește mandant, iar cea care o primește este mandatar.
Procura trebuie să spună precis cine te reprezintă și ce poate face. Dreptul de a depune un dosar este diferit de dreptul de a încasa bani sau de a vinde un apartament. Pentru acte care cer formă autentică, precum vânzarea unui imobil, împuternicirea trebuie să aibă aceeași formă și să prevadă expres operațiunea. În alte situații, instituția poate accepta o împuternicire în altă formă, potrivit regulilor aplicabile.
Înainte de programarea la notar, stabilește ce operațiune trebuie făcută și întreabă instituția sau notarul care va primi procura ce informații trebuie trecute în ea. Un text prea vag poate împiedica folosirea actului, iar unul prea larg îi poate acorda reprezentantului mai multă libertate decât intenționai. Verificarea scopului, a termenului și a datelor persoanei alese te ajută să obții de la început procura potrivită. Astfel eviți drumurile suplimentare și întârzierile când ai nevoie de reprezentare.
Când ai nevoie de procură notarială
Ai nevoie de procură când vrei ca altcineva să îndeplinească un act sau o formalitate în numele tău și procedura permite reprezentarea. O poți folosi, de exemplu, pentru depunerea ori ridicarea unor documente, pentru operațiuni legate de un imobil sau pentru reprezentarea într-o procedură succesorală. Cerințele diferă după instituție și după operațiunea concretă, așa că descrierea exactă a scopului contează mai mult decât denumirea generală a procurii.
Pentru semnarea unui contract de vânzare a unui imobil, mandatarul are nevoie de o procură specială autentică. Ea trebuie să prevadă expres dreptul de a înstrăina și să identifice suficient de precis bunul și condițiile în care poate acționa. Un mandat general nu îi dă automat dreptul să vândă, să doneze sau să ipotecheze bunuri.
Există și situații în care prezența personală este obligatorie, chiar dacă ai desemnat un reprezentant. De aceea, înainte de a face procura, întreabă persoana sau instituția care va primi actul dacă reprezentarea este permisă și ce formulare ori documente solicită. La bancă, de pildă, trebuie verificate cerințele pentru operațiunea dorită.
Procura acordă puteri persoanei alese, dar nu transferă asupra ei proprietatea bunurilor. Ea acționează în limitele stabilite de tine și în numele tău. Dacă vrei să îi permiți numai depunerea unui dosar, spune asta expres, fără să adaugi drepturi de semnare sau de încasare de care nu are nevoie.
Cum faci procura la notar
Începe prin a explica notarului ce trebuie să facă mandatarul, unde va folosi procura și dacă există un termen până la care operațiunea trebuie încheiată. Pentru un imobil, pregătește datele prin care poate fi identificat, precum adresa și informațiile cadastrale, dacă le ai. Pentru o procedură specifică, cere din timp lista documentelor necesare biroului notarial.
La autentificare, te prezinți cu actul de identitate valabil și cu datele complete de identificare ale persoanei împuternicite. O copie a actului ei de identitate ajută la evitarea greșelilor. Mandatarul nu trebuie, de regulă, să fie prezent când semnezi procura, deoarece împuternicirea este dată de tine.
Notarul redactează sau verifică textul, îți stabilește identitatea și se asigură că înțelegi ce drepturi acorzi. Citește atent actul înainte de semnare, mai ales pasajele referitoare la vânzare, preț, încasarea sumelor, posibilitatea de a desemna alt reprezentant și perioada de valabilitate. Dacă ceva depășește ce ai decis, cere modificarea textului înainte de autentificare.
Semnezi în fața notarului, iar acesta încheie procedura de autentificare. Originalul se păstrează în arhiva biroului notarial, iar tu primești un duplicat cu aceeași forță probantă. Întreabă de la început câte exemplare îți trebuie și care este costul total, deoarece acesta depinde de act și de serviciile necesare.
Ce drepturi poate da procura și cât timp este valabilă
O procură poate fi făcută pentru o singură operațiune sau poate cuprinde mai multe activități definite precis. Formulările generale sunt potrivite numai în limitele permise de lege. Pentru acte de dispoziție, cum este vânzarea unui bun, împuternicirea trebuie acordată expres. Dacă ai convenit asupra unui preț minim sau asupra unui cumpărător, discută cu notarul cum se introduc aceste limite în act.
Poți stabili o dată până la care procura se folosește. Dacă nu ai indicat un termen, mandatul încetează, ca regulă, la trei ani de la încheiere. Acesta nu este însă un termen universal înscris în toate procurile. În plus, mandatul poate înceta mai devreme în alte împrejurări prevăzute de lege, inclusiv prin revocare sau prin decesul mandantului.
Dacă te răzgândești, poți revoca procura. Pentru o procură autentică, mergi la notar și solicită întocmirea declarației de revocare și înscrierea ei în registrul notarial relevant. Anunță și mandatarul, precum și instituția ori persoana cu care urma să încheie actul. Simplul fapt că ai păstrat un duplicat acasă nu înseamnă că împuternicirea a încetat.
Verifică și ce se întâmplă după finalizarea operațiunii. Dacă mandatul privește doar o tranzacție, cere să fie limitat la aceasta. Datele exacte, puterile bine delimitate și un termen ales în funcție de scop reduc riscul ca actul să fie folosit altfel decât ai intenționat.
Cum faci o procură dacă ești în străinătate
Dacă locuiești în altă țară, poți solicita autentificarea procurii la o misiune diplomatică sau la un oficiu consular al României, în condițiile procedurii aplicabile. Completezi cererea prin serviciul consular și te prezinți personal pentru identificare, exprimarea consimțământului și semnare. Persoana împuternicită nu trebuie să călătorească împreună cu tine la consulat.
Poți apela și la un notar sau la o autoritate competentă din statul în care te afli. În acest caz, verifică înainte cu notarul din România care va folosi procura dacă forma actului este potrivită pentru operațiunea dorită. În funcție de țară și de tratatele aplicabile, pot fi necesare apostila sau supralegalizarea, precum și traducerea în limba română și legalizarea semnăturii traducătorului.
Trimite notarului din țară, înainte de programarea în străinătate, datele operațiunii și cere un proiect al procurii sau indicații precise pentru redactare. Această verificare este deosebit de utilă la vânzarea unui imobil, când lipsa unei împuterniciri exprese poate bloca semnarea contractului.
Păstrează o copie a actului și stabilește cum va ajunge duplicatul la mandatar. Dacă faci procura pentru o instituție anume, confirmă și modul în care aceasta dorește să primească documentul. Pregătirea acestor detalii îți permite să fii reprezentat fără deplasări inutile și fără să acorzi mai multe drepturi decât este necesar.
